VINUL ȘI DOPUL – O PERECHE PERFECTĂ

Un etap foarte important al producerii vinului de casă este dopuirea sticlelor și maturarea (învechirea băuturii). Buchetul și gustul vinului nu depind doar de fermentația realizată, ci în mare măsură și de calitatea dopurilor și de metoda pe care o folosiți pentru dopuirea sticlelor.

PREGĂTIREA DOPURILOR

Există două tipuri de dopuri: naturale (masive, aglomerate, stratificate) și dopuri sintetice. Acestea se găsesc în diferite forme (cilindrice, conice) și variante (de exemplu dopuri tip „ciupercă” și decorative). Dopurile sintetice sunt gata de utilizare, în timp ce dopurile naturale trebuie pregătite corespunzător înainte de dopuire.

DOPURI NATURALE CONICE

Se folosesc pentru dopuirea vinurilor destinate consumului rapid, care nu sunt destinate învechirii îndelungate. Suprafața de contact a acestui tip de dop cu gâtul sticlei este prea mică pentru a asigura protecția pe termen lung a vinului. Utilizarea unui dopuitor nu este necesară – dopul se introduce manual.

DOPURI NATURALE CILINDRICE (AGLOMERATE, MASIVE)

În condiții casnice, este suficient să înmuiați aceste dopuri aproximativ 5 minute în apă fierbinte sau să le așezați, acoperite, deasupra apei clocotite. Astfel vor fi sterilizate și mai maleabile, ceea ce ușurează dopuirea sticlelor. Rețineți să nu „umeziți” dopurile prea mult timp, deoarece se pot deteriora.

DOPURI SINTETICE CILINDRICE

Nu necesită pregătire specială; pot fi dezinfectate prin opărire sau clătire cu metabisulfit de potasiu. Sunt potrivite în principal pentru vinurile tinere. Se recomandă înlocuirea acestui tip de dopuri o dată la doi ani.

PROCESUL DE DOPUIRE

1. Pregătirea sticlelor

Pentru a evita diverse contaminări, înainte de dopuire sticlele trebuie spălate temeinic cu o perie pentru sticle și detergent de vase, apoi bine clătite. Dacă dorim să fim 100% siguri de curățenie, se poate realiza sterilizarea prin fierbere în apă la temp. 80⁰C timp de aproximativ 10 min sau prin clătire cu o soluție de metabisulfit de potasiu.

2. Umplerea sticlelor

În timpul umplerii sticlelor, acordați o atenție deosebită ca vinul să fie cât mai puțin aerat. Un furtun pentru tras vinul și o pâlnie vă vor ușura munca. De asemenea, amintiți-vă să lăsați aproximativ 4-5 cm de spațiu liber sub marginea gâtului sticlei.

3. Dopuire

Dopurile conice se așază pe gâtul sticlei, apoi se introduc manual sau cu ajutorul unui dopuitor (ales dintre modelele disponibile).

Dopurile cilindrice – se introduc în sticle după pregătirea corespunzătoare; este necesară folosirea unui dopuitor. Dacă trebuie să dopuiți cel mult 30 de sticle, este suficient un dopuitor manual simplu, de tip tub. Pentru o cantitate mai mare de sticle, cele mai utile vor fi dopuitoarele cu 2-3 brațe, care necesită mai puțin efort și, în același timp, permit creșterea vitezei de dopuire.

După dopuire, sticlele trebuie să rămână timp de o zi în poziție verticală. Acest lucru permite dopului să se adapteze la peretele interior al gâtului sticlei. Apoi, sticlele trebuie așezate în poziție orizontală, ceea ce previne uscarea dopului (vinul „spală” dopul) și asigură un schimb corect de gaze între interiorul sticlei și mediul înconjurător. După două, trei zile, verificați dacă dopurile nu prezintă scurgeri. Dacă apare vreo scurgere, este necesară înlocuirea dopului cu unul nou.

Tabel de alegere a dopuitorului pentru dopurile utilizate la sticlele tipice pentru vin ( * înseamnă că respectivul dopuitor este dedicat tipului de dop menționat):

4. Decorare

Încheierea procesului de dopuire a sticlelor o reprezintă aplicarea capsulelor termocontractibile. Există mai multe metode de contracție a capsulelor pe gâtul sticlelor. Se poate folosi un dispozitiv special (aparat profesional de termocontractare) sau unul dintre metodele casnice:

introduceți gâtul sticlei cu capsula montată într-un vas cu apă fierbinte (atenție – folosirea apei clocotite poate deteriora capsula!);
țineți gâtul sticlei cu capsula montată deasupra unui jet de abur, de exemplu de la un ceainic;
încălziți din toate părțile sticla așezată vertical, cu capsula montată, folosind un uscător de păr – până când capsula se mulează pe gâtul sticlei.

Utilizarea unei capsule colorate îmbunătățește aspectul sticlei și protejează dopul, astfel încât vinul poate învechi mai mult timp. Merită de asemenea să folosiți etichete autoadezive pentru sticle, care permit notarea tipului, anului de recoltă al vinului și a altor informații utile de acest fel.

DEPOZITAREA / MATURAREA VINULUI

Sticlele cu vin, bine dopuite și etichetate, trebuie depozitate într-un spațiu uscat, cu acces limitat la lumină și la o temperatură de 10-15°C.

Ideal este ca sticlele să învechească pe rafturi special destinate acestui scop.

Fiecare tip de vin necesită condiții adecvate. Vinurile roșii se învechesc cel mai bine la 15-18°C, cele albe – la 10-15°C, iar rozé – la 9-10°C. Vinurile spumante necesită cea mai scăzută temperatură: 6-9°C. În pivnița pentru vin, umiditatea relativă optimă ar trebui să fie de 65-80%. O umiditate prea scăzută provoacă contractarea dopurilor din sticle și pătrunderea aerului în interior. Aceasta duce la schimbarea gustului vinului, chiar și la alterarea lui. Pe de altă parte, o umiditate prea mare riscă apariția, de exemplu, a mucegaiului.

În menținerea temperaturii optime a vinului poate ajuta modul de aranjare a sticlelor, de aceea se recomandă ca vinurile albe și rozé să fie așezate cât mai jos, lângă podea, deoarece acolo temperatura este mai scăzută decât la tavan. Sticlele ar trebui să stea astfel încât vinul să umezească dopurile – în acest fel ele se vor umfla,

etanșând astfel sticlele.

În timpul depozitării vor avea loc transformări suplimentare, care alcătuiesc procesul de maturare a vinului.

Poftă bună! ...pentru că cel de casă e mai bun!