Sfaturi și Întrebări frecvente (FAQ)

Categorii:

• ----- VINIFICAȚIE / FABRICAREA BERII -----
• ----- TERMOMETRU / HIGROMETRU / STAȚII METEO -----
• ----- ALTELE -----
• ----- PROCES DE CUMPĂRARE -----

----- VINIFICAȚIE / FABRICAREA BERII -----

1. Ce este fermentația mustului?

Este un proces care are loc cu participarea drojdiilor, constând în transformarea zahărului în alcool etilic și dioxid de carbon. Procesul de fermentație se desfășoară în două etape – prima se numește „turbulentă”, iar a doua „staționară”.

2. Ce este fermentația turbulentă?

Este prima fază a fermentației, care durează 2–4 zile. Necesită un aport mic de oxigen în must. Oxigenarea este esențială pentru dezvoltarea corectă a drojdiilor, de aceea în prima fază damigeana poate fi închisă cu un dop de vată. Acest tip de fermentație este de obicei însoțit de o eliberare intensă de dioxid de carbon.

3. Ce este fermentația staționară?

Este a doua fază a fermentației, care are loc în condiții anaerobe (damigeana trebuie să fie închisă cu un dop prevăzut cu fermentator). În această fază are loc sinteza principală a alcoolului.

4. Care este temperatura optimă în timpul fermentației?

Temperatura mustului ar trebui să fie între 20–25°C. În faza finală a fermentației, când vinul începe să se limpezească, se recomandă menținerea temperaturii între 18–22°C.

5. Ce sunt drojdiile de vin?

Sunt drojdii care aparțin genului Saccharomyces cerevisiae și Saccharomyces bayanus. Datorită proprietăților lor, sunt folosite pentru a realiza fermentația vinurilor. Printre caracteristicile lor se numără în special capacitatea de a produce un conținut ridicat de alcool în vin, ceea ce garantează durabilitatea acestuia; capacitatea de a obține un vin limpede și de a produce esteri – substanțe care conferă vinului buchetul tipic pentru soiul respectiv de drojdii.

Fizic, drojdiile de vin pentru uz casnic se vând sub formă de:

• material uscat de mere sterilizat cu drojdii „adormite”;
• lichid tulbure cu microorganisme suspendate;
• pulbere uscată – așa-numitele drojdii active, liofilizate.

6. Ce sunt drojdiile active?

Sunt celule de drojdie liofilizate (pulbere uscată). De obicei este suficientă doar rehidratarea lor conform instrucțiunilor de pe ambalaj. Aceasta constă, de regulă, în adăugarea drojdiilor în apă călduță cu aproximativ o jumătate de oră înainte de a fi introduse în must.

7. Drojdii de fermentație superioară

Sunt tulpini de drojdie din specia Saccharomyces cerevisiae, utilizate în fabricarea berilor de grâu, englezești, a unor beri belgiene și a altor tipuri de bere. Fermentează la temperaturi mai ridicate (15–25°C) și, în timpul fazei de fermentație turbulentă, se adună la suprafața mustului de bere, coborând abia ulterior la fund. Drojdiile de fermentație superioară nu apar ca celule individuale sau perechi, ci formează grupuri întregi de celule fermentative, ceea ce le deosebește de drojdiile de fermentație inferioară. La ele predomină tipul aerob de metabolism. Datorită unei capacități mai mari de a forma spori, generează după fermentație o biomasă mai mare decât drojdiile de fermentație inferioară. Drojdiile de fermentație superioară produc o bere cu un grad mare de fermentare și cu o limpezime mai scăzută în comparație cu berea obținută cu drojdii de fermentație inferioară. Au, de asemenea, o aromă mai intensă și un conținut mai ridicat de produse secundare ale fermentației, în special alcooli superiori și esteri.

8. Drojdii de fermentație inferioară

Tulpini de drojdii de bere aparținând speciei Saccharomyces cerevisiae, utilizate pentru efectuarea fermentației inferioare a mustului de bere și pentru producerea berilor de tip lager. Caracteristica distinctivă a acestor drojdii este capacitatea lor de a fermenta la temperaturi de 5–10°C și de a se depune pe fundul fermentatorului la sfârșitul procesului.

9. Care sunt cele mai bune condiții pentru dezvoltarea drojdiilor în must?

Cele mai bune condiții apar atunci când concentrația de zahăr nu depășește 22⁰Blg. Este necesară și prezența unei cantități adecvate de substanțe minerale care conțin azot și fosfor, prezente în așa-numitele nutrienți pentru drojdii. Importantă este și aciditatea mustului.

10. Ce este mustul de fructe?

Mustul de fructe este denumirea pentru soluția de suc de fructe cu bucăți de fructe, diluată și îndulcită corespunzător, îmbogățită cu nutrienți, care ulterior poate fi supusă fermentației etanolice.

11. De ce ar trebui să folosiți drojdii nobile de vin?

Drojdiiile nobile de vin au avantaje inestimabile:

• toleranță ridicată la alcool – aproximativ 14–18 %;
• rezistență la concentrații mari de zahăr (miere sau zahăr universal), dioxid de carbon, taninuri;
• suportă concentrații mai mari de sulf, de exemplu după utilizarea metabisulfitului de potasiu;
• procesul de fermentație pe care îl controlează este mai rapid, ceea ce reduce probabilitatea contaminării;
• vinul obținut este stabil și bine fermentat;
• culoarea vinului este stabilă, iar buchetul este bine definit.

Dezavantajele conducerii fermentației cu participarea drojdiilor sălbatice:

• toleranță la alcool doar până la aprox. 10 %;
• rezistență scăzută la acizi, concentrații mari de zahăr și cantități mari de taninuri (ex. vin de aronia);
• fermentația controlată de acestea nu se finalizează complet;
• vinul obținut este adesea instabil și predispus la contaminare;
• culoarea vinului este adesea instabilă;
• gustul și aroma vinului obținut sunt în mare măsură rezultatul întâmplării.

12. Cum se poate etanșa suplimentar recipientul de fermentație?

Recipientele de fermentație pot fi etanșate suplimentar prin ungerea marginilor acestora cu vaselină sau ulei comestibil.

13. Unde pot găsi rețete pentru vinuri de casă?

Rețete pentru vinuri de casă (precum și pentru alte băuturi și delicatese de casă) se găsesc în Rețetarul nostru de pe site-ul web, precum și în revista trimestrială publicată de compania noastră.

14. La producerea hidromelului de tip „dublu” sau „triplu” – se adaugă întreaga cantitate de miere chiar la începutul fermentației?

La prepararea hidromelului recomandăm adăugarea mierii treptat – de exemplu în două sau trei tranșe, aproximativ o dată pe săptămână. Astfel se reduce riscul ca fermentația să se oprească din cauza unui exces de zahăr. Desigur, mierea se adaugă numai după ce a fost diluată în apă. În cazul în care avem o miere „incertă”, de exemplu cumpărată din magazin, recomandăm să fie fiartă înainte de utilizare și să fie îndepărtate impuritățile (spuma).

15. Se poate folosi apă minerală la producerea vinului?

În opinia noastră nu există motive mari de îngrijorare în acest sens. Se poate folosi apă cu mineralizare scăzută, deoarece unele ape minerale pot conține o cantitate mai mare de minerale, care ulterior pot fi sesizate în gust. Se recomandă folosirea apei de la robinet, dar fiartă.

16. Care sunt diferențele dintre drojdiile LS2 și Enovini?

• LS2 fermentează până la 16 % alcool – Enovini până la 18 %;
• LS2 este recomandat pentru toate tipurile de vinuri, inclusiv vinuri din struguri și spumante – Enovini este destinat în special vinurilor din fructe (albe și roșii), altele decât cele din struguri;
• LS2 este un singur tip de drojdie – Enovini este un amestec de două tipuri de drojdii, ceea ce conferă vinului un buchet unic;
• LS2 produce mai puține sedimente și vinul se limpezește mai repede – Enovini se limpezește mai lent.

17. Trebuie ca fermentația turbulentă să aibă loc în condiții anaerobe folosind un dop cu fermentator, sau nu este necesar?

Folosirea unui dop cu fermentator nu este necesară în timpul fermentației turbulente. În această perioadă, din mustul de bere în fermentație se eliberează o cantitate mare de dioxid de carbon, care este un gaz „greu” și izolează suficient mustul de oxigen și de alți factori externi. În această fază a fermentației se poate folosi, de exemplu, un tampon de vată răsucit, pentru a preveni pătrunderea impurităților în recipient.

18. Cu ce se deosebește Klarowin de gelatină?

DIFERENȚE:

KLAROWIN:

• se prezintă sub formă de pulbere,
• leagă în structura sa diferite tipuri de substanțe, în special proteine,
• se folosește în principal pentru vinuri albe și roze,
• un plic de 10 g este suficient pentru limpezirea a 10 litri de lichid.

GELATINĂ:

• se prezintă sub formă de cristale,
• elimină tulburările cauzate de prezența coloranților și a taninurilor,
• se folosește în special la vinurile roșii,
• un plic de 7 g este suficient pentru limpezirea a 30–50 litri de lichid.

19. Când se adaugă agenții de limpezire în vin?

Agenții de limpezire trebuie folosiți doar atunci când sunteți sută la sută siguri că fermentația s-a încheiat. În caz contrar, se poate elibera dioxid de carbon, care va împiedica sedimentarea particulelor legate de agentul de limpezire.

20. La ce servește tubul de fermentație curbat la recipiente?

Acest tip de tub se montează pe lateralul recipientului de fermentație, ceea ce permite stivuirea acestora (așezarea unuia peste altul).

21. Nu pot introduce dopul cilindric în sticlă – ce trebuie făcut?

Dopurile cilindrice sunt cu câțiva milimetri mai late decât diametrul standard al gâtului sticlei. Acest lucru este intenționat, pentru ca după dopuire să etanșeze bine. Un astfel de dop poate fi introdus în sticlă doar cu ajutorul unui dopuitor – chiar și manual, așa-numit „cu ciocan” (cu tub de ghidaj). Pentru un număr mai mare de sticle, recomandăm utilizarea unui dopuitor cu trei brațe. Înainte de utilizare, dopul trebuie pregătit corespunzător. În condiții casnice, este suficient să înmuiați dopurile aproximativ 5 minute în apă fierbinte sau să le țineți deasupra aburilor sub un capac. Astfel devin mai elastice, ceea ce facilitează dopuirea sticlelor.

22. Este mai bun un tub de fermentație din sticlă sau din plastic?

Tubul de fermentație umplut cu apă se folosește în timpul fermentației pentru a proteja conținutul soluției de fermentație de oxidare și, în același timp, pentru a permite evacuarea regulată a dioxidului de carbon rezultat în proces. Acest proces are loc corect indiferent dacă folosim un tub de sticlă sau din plastic. Totuși, tubul din plastic are câteva avantaje practice – de exemplu: bulele din astfel de tuburi sunt mai mari, ceea ce înseamnă că apa nu trebuie completată des și, în plus, nu există riscul ca tubul să se spargă accidental.

23. Este mai bine să limpezim sau să filtrăm vinul?

Dacă dorim să păstrăm buchetul frumos al vinului, recomandăm limpezirea cu un agent potrivit în funcție de tipul de vin. Acest proces însă necesită timp și răbdare. Dacă ne interesează rapiditatea și vinul are un buchet foarte intens (vinuri cu mult tanin), îl putem filtra folosind diferite tipuri de aparate și filtre. Rezultate foarte bune și imediate oferă filtrele sub presiune. Trebuie însă să conștientizăm că printr-o astfel de filtrare pierdem nu doar o parte din buchet, ci și unele taninuri. Din păcate, uneori limpezirea nu reușește și atunci singura soluție rămâne filtrarea. Un astfel de vin poate fi ulterior lăsat pentru cupajare.

24. Cum și de ce se folosesc plantele aromatice pentru aromatizarea vinului?

Plantele aromatice se folosesc pentru obținerea vinului de tip vermut. Uneori și atunci când buchetul final nu este pe placul nostru și dorim să îl „acoperim”.

Vinurile aromatizate pot fi preparate prin următoarele metode:

• prin adăugarea unui amestec de plante direct în mustul aflat în fermentație,
• prin turnarea unui extract de plante preparat în 0,5–1 litru de vin tânăr înainte de maturare,
• prin opărirea preliminară a amestecului de plante cu apă la 70°C și adăugarea ulterioară de alcool astfel încât să se obțină o soluție alcoolică de 40–50 % (la această concentrație alcoolică aromele se extrag cel mai bine).

Vinurile aromatizate trebuie să se matureze cel puțin o lună după adăugarea esenței. Gustul, aroma și stabilitatea vinului sunt favorizate de o răcire de câteva zile până la două săptămâni la o temperatură de 3–6°C.

25. Ce sunt drojdiile de bere?

Drojdiiile sunt organisme anaerobe facultative. Aceasta înseamnă că, în prezența oxigenului, preferă procesul mai eficient al respirației aerobe în locul fermentației. Toate drojdiile de bere aparțin speciei Saccharomyces cerevisiae. Totuși, printre drojdiile de bere distingem două grupuri: drojdii de fermentație superioară și inferioară, care se deosebesc morfologic și fiziologic. Ele se adaugă în mustul de bere pentru a declanșa fermentația alcoolică. Datorită enzimei numite zimază, descompun zaharurile prezente (glucoză, fructoză, zaharoză și maltoză) în alcool etilic și dioxid de carbon.

26. Ce trebuie făcut dacă, după deschiderea unei beri carbogazoase, în câteva secunde tot sedimentul se ridică, se amestecă cu berea și aceasta „iese” din sticlă sub formă de spumă?

Aceasta nu este o situație normală; berea este probabil supracarbonatată, adică conține prea mult dioxid de carbon (CO2). Pentru a evita supracarbonatarea berii, înainte de îmbuteliere trebuie verificată cantitatea de zahăr rezidual, de exemplu cu ajutorul unui zaharimetru – pentru a vedea dacă nu există încă prea mult zahăr nefermentat. Dacă nivelul este ridicat, berea trebuie lăsată pentru fermentație suplimentară sau redusă cantitatea de zahăr adăugată pentru refermentarea în sticle.

27. Cât durează fabricarea berii? Cât timp trebuie așteptat?

Timpul necesar pentru prepararea berii – de la amestecarea ingredientelor până la deschiderea sticlei – depinde de tipul de bere pe care îl fabricăm. Berile închise la culoare, tari, necesită o perioadă de maturare mai lungă, chiar până la 6 luni, în timp ce berile deschise, ușoare pot fi gata de băut după doar 5 săptămâni. Totuși, trebuie amintit că, cu cât berea se maturează mai mult și capătă un buchet mai plin, cu atât sedimentul este mai greu și rămâne pe fundul sticlei, ceea ce conferă berii un gust mai bun.

De exemplu, fabricarea berii Lager, Pilsner (brew-kit) necesită aproximativ:

• fermentația principală: cca 7 zile;
• maturarea în sticle: cca 14 zile;
• lagerizarea în sticle: 7–10 zile.

Împreună: cca 5 săptămâni.

28. Se eliberează mirosuri neplăcute în timpul preparării Brew-kit-urilor?

La prepararea Brew-kit-urilor nu apar mirosuri neplăcute. La turnarea și amestecarea ingredientelor în bucătărie se răspândește o aromă caracteristică de malț, iar în primele 3–4 zile de fermentație se eliberează din fermentator un miros delicat, plăcut de bere fermentată.

29. Poate fi folosit bentonitul pentru limpezirea berii?

Bentonitul a fost folosit în trecut și încă se mai folosește uneori și în fabricarea berii. Acțiunea sa constă în adsorbția proteinelor, protejând astfel berea împotriva așa-numitei tulburări la rece. În prezent, însă, există silicați și soluri mult mai eficiente, motiv pentru care nu recomandăm prea mult bentonitul în fabricarea berii de casă.

30. Se poate folosi cuptorul cu microunde pentru sterilizarea sticlelor?

Desigur, microundele sunt utilizate pentru dezinfectarea / sterilizarea diverselor obiecte. Agentul dezinfectant este de fapt temperatura creată prin absorbția radiației cu microunde de către moleculele de apă. O expunere de două minute a unei sticle curate și umede într-un cuptor cu microunde obișnuit ar trebui să fie suficientă.

----- TERMOMETRU / HIGROMETRU / STAȚII METEO -----

1. Cum funcționează un termometru bimetalic?

Principiul de funcționare al termometrelor bimetalice se bazează pe fenomenul dilatării termice diferite a metalelor. Temperatura este măsurată cu ajutorul unui senzor bimetalic. Elementul de măsură (termoelementul) este o spirală specială formată din două benzi de metal lipite: oțel și cupru – care au coeficienți de dilatare termică diferiți. Un capăt al benzii este fixat de un fir, a cărui rotație provoacă direct mișcarea acului indicator. Celălalt capăt al benzii este prins de un șurub la capătul carcasei, care servește la resetarea termometrului și este, în același timp, un element conductiv termic. Sub influența temperaturii crescânde, banda se îndoaie către metalul cu o dilatare mai mică, ceea ce determină mișcarea acului.

2. Ce este un higrometru?

Este un aparat a cărui funcție principală este măsurarea umidității relative a aerului.

3. Ce numim umiditate relativă?

Umiditatea relativă determină raportul dintre cantitatea de vapori de apă conținută în aer și cantitatea maximă de vapori de apă la saturație completă (100 % umiditate) – la aceeași temperatură și presiune. Notă: aerul mai cald poate reține mai mulți vapori de apă decât aerul rece la aceeași presiune. Răcirea duce, prin urmare, la saturația aerului cu vapori de apă și la condensarea acestora – adică transformarea în apă (rouă, ceață, nor).

4. Cum funcționează higrometrul bimetalic?

Higrometrul bimetalic are o spirală formată dintr-un bimetal, compus din materiale special selectate cu o stabilitate termică ridicată. Principiul său de funcționare constă în modificarea lungimii acestor materiale sub influența variațiilor de umiditate. Acest fenomen provoacă mișcarea acului indicator, care se rotește pe cadran.

5. Ce este presiunea atmosferică?

Este presiunea exercitată de atmosferă – adică greutatea stratului de aer care acționează asupra unei unități de suprafață.

6. Ce merită știut despre unitatea de măsură a presiunii?

Presiunea atmosferică se măsura odinioară în milimetri coloană de mercur (mm Hg). Unitatea actuală SI pentru presiunea atmosferică este Pascalul (Pa). Deoarece valorile exprimate în Pascal ar fi foarte mari, presiunea atmosferică se exprimă în hektopascali (1 hPa = 100 Pa). Relația dintre vechile și noile unități este următoarea: 750 mm Hg = 1000 hPa.

7. De ce s-au decolorat termometrele de fereastră?

Acest efect este similar cu cel al afișelor expuse la radiația solară îndelungată. Termometrele au imprimare cu cerneală pe suport de carton, de aceea este cel mai bine să fie plasate într-un loc ferit de lumina directă a soarelui. Această informație se regăsește și în descrierile produselor noastre. În plus, lumina solară directă influențează precizia măsurătorilor și distorsionează temperatura reală.

----- ALTELE -----

1. Ce este un storcător de fructe cu aburi?

Este un vas alcătuit din trei părți așezate una peste alta:

• Recipientul de jos, în care se toarnă apa pentru aburirea fructelor;
• Recipientul din mijloc, în care se scurge sucul eliberat din fructe sub acțiunea aburului;
• Recipientul de sus, în care se așază fructele.

Storcătorul servește la obținerea sucului de fructe cu ajutorul aburului fierbinte, fără pierderi semnificative de vitamine.

2. Care sunt avantajele azotatului de potasiu (salitră)?

Azotatul de potasiu (salitră) este – imediat după sarea de bucătărie – cel mai important adaos în procesul de sărare a cărnii. El asigură păstrarea culorii roz. În prima fază a sărării, ionii de azotat din azotatul de potasiu sunt reduși la ioni de nitrit de către enzimele din carne. În a doua fază, acești ioni reacționează cu mioglobina – proteina responsabilă de culoarea roz (dar temporară) a cărnii. Rezultatul reacției este nitrozomioglobina, care are o culoare roz stabilă chiar și la temperaturi ridicate. Utilizarea azotatului de potasiu (care conține doar ioni de azotat) este mai sănătoasă și mai sigură decât utilizarea amestecurilor obișnuite cu conținut de nitriți, care pot fi dăunători sănătății chiar și în cantități mici.

3. Sapă cârtițele și iarna?

Cârtițele sapă și în timpul iernii (desigur, mai puțin intens). Zicala „când sapă cârtița, vine primăvara” nu este, așadar, adevărată. Iarna se mișcă în straturile mai adânci ale solului neînghețat. Dacă iarna nu este foarte aspră, pot apărea mușuroaie și la suprafață, asigurând aerisirea galeriilor și servind, în același timp, drept indicator meteorologic.

4. Ce este titrarea?

Este o tehnică analitică utilizată pentru determinarea cantitativă a unei anumite substanțe (analit) dizolvate într-o probă. Titrarea folosește o reacție chimică completă între substanța analizată și reactivul (titrantul) adăugat în concentrație cunoscută.

5. Ce este zaharoza?

Este zahărul obișnuit de masă, obținut din trestia de zahăr sau sfecla de zahăr. Formula sumară a zaharozei: C₁₂H₂₂O₁₁. Zaharoza este alcătuită din doi monozaharide – glucoză și fructoză – și face parte din dizaharide.

6. Ce este dextroza?

Este cel mai important „zahăr simplu”, cunoscut în mod obișnuit ca „zahăr din struguri” și în medicină ca „glucoză”. Dextroza se găsește în mod natural, de exemplu, în fructele dulci și în miere. Se obține și din amidon, de exemplu din porumb.

7. Ce este fructoza?

Este zahărul din fructe – un monozaharid care se găsește liber (în fructe, miere și nectar) sau legat (de exemplu împreună cu glucoza în zaharoză și inulină).

8. Ce este borhotul de fermentație?

În limbajul comun, borhotul este asociat cu distilarea casnică. Este un amestec de apă cu adaos de zahăr sau pastă de fructe cu conținut ridicat de zahăr. Borhotul tipic pentru distilare se prepară din cartofi, cereale sau fructe. Procesul de zaharificare (descompunerea amidonului) se poate realiza cu ajutorul unor preparate enzimatice de origine microbiană ce conțin α-amilază, amiloglucozidază și pullulanază. După fermentație, etanolul rezultat se distilează.

9. Ce este distilarea?

Este un proces de separare a unui amestec lichid multicomponent prin evaporarea și condensarea ulterioară a componentelor sale. Se utilizează pentru izolarea sau purificarea uneia sau mai multor substanțe. Procesul se bazează pe volatilitatea diferită a componentelor amestecului. Produsul principal al distilării (adică lichidul condensat) este așa-numitul „distilat”.

10. Ce este stivuirea?

Este așezarea obiectelor unele peste altele. Acest termen este folosit frecvent în legătură cu aranjarea vaselor de fermentație într-un singur șir vertical.

11. Ce este gradul Fahrenheit?

Este cea mai veche scară de temperatură cunoscută, denumită după creatorul ei, Daniel G. Fahrenheit, utilizată în prezent mai ales în țările anglo-saxone. Pe scara Fahrenheit, temperaturile punctelor de referință sunt următoarele:

• • 32°F – punctul de topire al gheții (0°C)
• • 212°F – punctul de fierbere al apei (100°C)

180°F corespund la 100°C, prin urmare: 1°C = 1,8°F

12. Ce este lichidul din termometru?

Este un amestec care conține toluen (utilizat ca solvent), petrol și colorant alimentar. Acest amestec are un punct de îngheț scăzut, un punct de fierbere ridicat și o dilatare termică mare.

----- PROCESUL DE ACHIZIȚIE -----

1. Este posibil să anulez o comandă deja plasată?

Da, această posibilitate există. După plasarea comenzii în magazinul online, clientul primește un e-mail de confirmare a preluării comenzii. Dacă dorește să anuleze comanda, trebuie să trimită un e-mail cu informația despre anulare sau să sune la numărul de telefon indicat în e-mail.

2. Plata – cum pot achita comanda mea?

Plata se poate efectua prin transfer bancar electronic în contul indicat pe site sau în e-mailul de confirmare. Produsele comandate pot fi achitate și ramburs, la livrare. Dacă clientul preferă o altă formă de plată, trebuie să contacteze magazinul și să stabilească detaliile.

3. Care sunt metodele de livrare disponibile?

Produsul comandat este – în funcție de preferințele clientului – trimis prin poștă sau prin serviciu de curierat.

4. Cum pot obține o factură fiscală pentru produsele achiziționate?

La plasarea comenzii este necesar să introduceți datele necesare pentru emiterea facturii și să selectați opțiunea „factură” înainte de confirmarea comenzii.

5. Este posibil să verific conținutul coletului înainte de a plăti curierului?

Din păcate, acest lucru nu este posibil, dar este necesar să verificați dacă coletul nu este deteriorat. Dacă observați semne de manipulare neautorizată, raportați acest lucru curierului. După efectuarea plății, deschideți coletul în prezența curierului și verificați conținutul. Dacă constatați lipsuri sau deteriorări, puteți solicita întocmirea unui proces-verbal.

6. Ce trebuie să fac dacă nu am primit e-mailul de confirmare a comenzii?

Contactați-ne imediat – se poate întâmpla ca tranzacția să nu fi fost efectuată corect sau ca adresa de e-mail să fi fost introdusă greșit din greșeală. Lipsa e-mailului de confirmare poate însemna, de asemenea, că comanda nu a fost încă înregistrată.

7. Ce se întâmplă dacă am ales o opțiune greșită de plată la plasarea comenzii?

Contactați-ne prin e-mail sau telefonic. Comanda deja plasată nu poate fi anulată, dar vom face tot posibilul pentru a vă permite să achitați marfa într-un mod convenabil.